Noul ministru al sporturilor visează frumos. Unde vede sportul românesc peste un deceniu.
Eduard Novak, campionul paralimpic și ministrul sportului, a dezvăluit noua strategie
Se pare că noul ministru vine cu planuri serioase pentru dezvoltarea sportului în România. Într-un interviu acordat recent celor de la AGERPRES, Eduard Novak a prezentat viziunea sa despre viitorul sportului în România. La prima vedere însă, totul pare a fi doar un vis frumos, iar până la implementarea tuturor ideilor este cale lungă.
Eduard Novak a atras atenția asupra situației dezastruoase în care se află sportul românesc:
“Eu pot spune acum că după două zile de consultări în cadrul MTS că tot ce avem este ca un vapor fără busolă. Ne îndreptăm aşa către nicăieri, fiecare face ce vrea, pe teren DJST-urile, cluburile sunt fiecare de capul lor, cer bani, dar trebuie să trasăm o direcţie. Toţi trebuie să intrăm în echipa asta, să ştim foarte clar ce îndatoriri are fiecare, ce responsabilităţi şi aşa mai departe. Să sperăm că putem să ajutăm tot ceea ce înseamnă copiii în şcoli, activitatea cluburilor, managementul cluburilor de stat, este o muncă extrem de mare, dar din 2022 trebuie să înceapă o reformă, pentru că altfel pierdem vremea. Eu cred că în 12 ani e timp să construieşti şi infrastructură şi aşa mai departe”, a mai spus Eduard Novak.
Preşedinte al Federaţiei de Ciclism din 2013 şi până acum, Novak a fost în centrul unor controverse la federaţia pe care a condus-o şi rămâne de văzut dacă planurile sale vor putea fi puse în practică.
Într-un interviu acordat Agenţiei de presă Agerpres, Novak a spus că echipa sa se va inspira din modelele de succes de la ministerele de profil din Ungaria, Austria şi Slovenia.
1% din PIB până în 2032 și să ajungem în primele 15 țări din lume
Ministrul a precizat că îşi doreşte ca până la finalul anului să poată prezenta în Parlament această strategie prin care sportul să devină de interes naţional:
“Eu îmi doresc ca la sfârşitul anului când discutăm despre buget să pun pe masa Parlamentului o strategie care să convingă pe toată lumea că avem nevoie de aceasta. Îmi doresc ca ei să vadă scopul la care vrem să ajungem în 2032, vrem să fim în principal în primele 15 ţări, avem nevoie de atâţia bani, trebuie să câştigăm atâtea medalii, avem nevoie de 7 federaţii care pot să le producă şi asta va fi. Totul pragmatic şi pe cifre. Acest proiect va conţine toate activităţile de la şcoli, tineret, copii, toate activităţile care vor susţine cele mai mari rezultate, excelenţa în sport, şi eu cred că dacă vom prezenta un astfel de proiect şi tot parlamentul va vedea că da într-adevăr sportul românesc trebuie să fie o prioritate şi nu alocăm 0,6% din PIB şi alocăm 1% cred că am putea să ne raliem”.
Modele pentru viitoarea strategie a Ministerului Tineretului şi Sportului din România
“Am început treaba la minister. Am avut câteva şedinţe, am cunoscut colegii şi am început să lucrăm pe diferite teme. Eu sunt foarte optimist, sunt sigur că vom face lucruri mari. Va fi formată o comisie din specialişti. Probabil că vor fi şi oameni din exterior, specialişti care deja au făcut strategii, care au experienţă în strategie, oameni care lucrează în ministere şi au cunoştinţe şi pe finanţe şi pe sănătate. Îmi doresc un grup de vreo 10 persoane care să lucreze efectiv pe această strategie. Până acum am obţinut strategia din Ungaria. Vreau să ne documentăm şi să extrag mai multe informaţii din Slovenia, din Austria. Noi nu o să putem să copiem ceva, un anume model, dar, chiar şi dacă vom face cea mai proastă strategie, tot va fi mai bună decât nimic. În acest timp trebuie să facem o scanare a tot ceea ce se întâmplă în ţară, începând de la cluburi, activităţi, infrastructură, din care putem efectiv să construim ceva. Această scanare poate să dureze una două luni după care putem începe să clădim”, a declarat Novak pentru Agerpres.
Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor avea efect, mai ales din cauza faptului că, sportul românesc trece printr-o criză accentuată, atât a investițiilor în sport, cât și a rezultatelor obținute la competițiile internaționale. Un bun exemplu îl reprezintă cele două sporturi care obișnuiau să aducă bucurie iubitorilor de sport din România, fotbalul și gimnastica, unde rezultatele au lăsat de dorit în ultimii ani.